Papa Francisc a transformat un Lamborghini într-un ajutor pentru creștinii persecutați din Irak
În anul 2017, Papa Francisc a primit un cadou cu totul neobișnuit pentru un suveran pontif: un Lamborghini Huracán personalizat în culorile Vaticanului. În loc să îl păstreze, Papa a ales un gest care reflectă perfect spiritul său de simplitate și solidaritate — a scos mașina la licitație, unde s-a vândut pentru impresionanta sumă de 950.000 de dolari.
O parte semnificativă din acești bani, 200.000 de euro, a fost direcționată către Fundația „Ajutor Bisericii” (Aid to the Church in Need). Fondurile au fost folosite pentru a reconstrui o grădiniță și alte facilități comunitare în Câmpia Ninive din Irak, o regiune devastată de ocupația grupării Statul Islamic.
Acest gest nu a fost doar o demonstrație de generozitate, ci și un semn concret de sprijin pentru creștinii persecutați și strămutați din Orientul Mijlociu. Prin acest act, Papa Francisc a transformat un simbol al luxului într-un simbol al speranței — oferind un nou început unor familii care și-au pierdut totul.
De ce moartea Papei trezește interes și în rândul credincioșilor ortodocși români
La o primă privire, pare paradoxal: o figură a Bisericii Romano-Catolice stârnește emoție, reflecție și interes într-o comunitate ortodoxă care, din punct de vedere dogmatic, s-a despărțit de Roma cu secole în urmă. Și totuși, ecoul unei posibile dispariții a Papei Francisc atinge și inimile românilor ortodocși. De ce?
De ce tot mai mulți ortodocși români îl admiră pe Papa Francisc
Într-o lume tot mai fragmentată spiritual, Papa nu mai este doar un conducător religios al catolicilor, ci a devenit o figură simbolică a unității creștine – o punte, imperfectă poate, dar reală, între tradiții. Chiar dacă ortodoxia nu recunoaște autoritatea papală, mulți credincioși văd în Papa Francisc un model de umilință și umanitate, un om al păcii, al apropierii de celălalt – valori care transcend diferențele confesionale.
Vizita sa în România din 2019 a lăsat urme vizibile nu doar în presa vremii, ci și în sufletul colectiv. Prezența sa calmă, cuvintele rostite în limba română, gesturile sale de respect față de ortodoxie au fost percepute nu ca gesturi diplomatice, ci ca semne ale unei autenticități spirituale. În acest sens, Papa devine, pentru mulți, un om de credință înainte de a fi un simbol confesional. Iar moartea unui astfel de om nu poate rămâne indiferentă.
Mai este și o altă dimensiune: în fața morții, granițele confesionale se estompează. În fața sfârșitului, toți suntem oameni, iar credința – fie ea catolică, ortodoxă sau protestantă – caută același sens, aceeași speranță. Interesul pentru soarta Papei poate fi văzut și ca o manifestare a unei solidarități creștine tăcute, în care nu dogma vorbește, ci compasiunea.
Admirat de ortodocși: cum a cucerit Papa Francisc inimile românilor
Pe de altă parte, lumea contemporană – mai ales prin intermediul mass-mediei – amplifică simbolurile și figurile centrale. Papa Francisc nu mai este doar un om al altarului, ci și un actor global în discursurile despre sărăcie, ecologie, migrație, etică. Prin acest rol, el intră inevitabil și în conștiința celor care nu îi împărtășesc doctrina, dar îi recunosc verticalitatea morală.
Într-un timp în care liderii spirituali adevărați par tot mai rari, moartea unuia dintre ei – fie și dintr-o altă tradiție – e resimțită ca o pierdere a unei conștiințe vii. Iar acest gol îl simțim cu toții, indiferent de rit.
